13. Trescovat

Denumire traseu

Trescovăţ

Judeţul

Mehedinţi

Masivul montan

Munţii Almăjului

Tip de traseu

Principal

Marcaj

Triunghi roşu (TR)

Descrierea traseului

Traseul porneşte la ieşirea de pe drumul naţional DN 57 din dreptul popasului turistic Stariste, pe drumul de căruţă urcând o pantă uşoară de 10% şi după o distanţă de 400 metri pe partea dreaptă întâlnim sălaşul lui Iovanovici Slavă ,după 100 metri vom întâlni bifurcaţia 1, unde vom merge pe variantă care urca, şi după aproximativ 100 m găsim sălaşul lui Avramovici Gheorghe după care intram în fond forestier predominat cer şi garniţa şi întâlnim după 250 m bifurcaţia 2 urmărim varianta din partea dreaptă care urcă; şi după aproximativ 350 m ieşim din fond forestier intrăm într-o poieniţă unde întâlnim bifurcaţia 3 şi urmărim varianta stânga intrând într-o pădure de carpen şi cărpiniţa cu amestec de mojdrean şi după o distanţă de 500 m întâlnim bifurcaţia 4, uramrim varianta din partea stângă traseul continuând prin fond forestier şi după o distanţă de 700 m se intra într-o poieniţă unde după 50 m întâlnim bifurcaţia 5, traseul turistic continuând pe varianta din stânga traversând poiana pe o potecă vizibilă şi după o distanţă de 200 m vom întâlnii salas părăsit 1, după acesta se intra în fond forestier urmărim poteca şi semnele turistice şi după 400 m la ieşirea din fond forestier aici există un izvor de apă amenajat, aici se află şi locul de popas apoi se intra într-o poieniţă şi aici avem primul punct de belvedere 1  cu o deschidere de 180 grade şi se poate vedea Dunărea şi malul sârbesc unde se vede muzeul Lepenski Vir; traseul continua prin poieniţa până la un sălaş părăsit 2, unde traseul schimba direcţia urcând o culme cu o pantă de 20% pe o distanţă de 150 , traversam un teren agricol şi ajungem la sălaşul lui Ianculovici Milivoi ,apoi intrăm în fond forestier şi urmărim un drum de căruţă pe o porţiune de 250 m părăsim fondul forestire şi ieşim de pe acest drum în partea stângă unde intrăm pe o poieniţă unde avem punctul de belvedere.2 cu o deschidere de 180 grade şi se poate vedea  neckul vulcanic Trescovat ; traversam poianita şi intrăm în fond forestier parcurgem o distanţă de 400 până la bifurcaţia 6 urmărim varianta de pe partea dreaptă,traseul merge în continuare prin fond forestier o distanţă de  400 m şi iese într-o poieniţă mică traversând-o şi intră din nou în fond forestie unde întâlnim o pădure gorun cu fag şi după 100m predomina fagul iar traseul începe o urcare accentuată de 30% pe o potecă uşor vizibilă urmărind semnele turistice , după o distanţă de  aproximativ 300 m ajungem în locul spre Trescovat în care urmează să urcăm pe Vf Trescovat, traseul urcă în partea stângă pe un versant stâncos urmărind semnel turistice până pe platou unde avem punctul de belvedere 3 cu o deschidere de 360 grade şi se poate vedea  Dunăre până la Cozla spre vest şi spre est Grebenul sârbesc şi românesc, spre nord Vf Copriva, precum şi sălaşele din jurul Trescovătului ; ne întoarcem înapoi la punctul de urcare şi traseul începe să coboare iar după 130 m părăsim pădurea şi intrăm într-o poianita largă unde avem punctul de belvedere 4  cu o deschidere de 180 grade şi se poate vedea  Dunăre şi latura vestică al neck-ului vulcanic trescovat unde un versant al acestuia seamănă cu un chip de om din profil, continuăm prin poieniţa şi după o distanţă de 200 m intrăm în fond forestier urmărim poteca şi marcajele turistice şi după 400 ieşim într-o poiană pe direcţia vest o porţiune de 100 m unde vom merge pe liziera pădurii urmărind marcajele până la intrarea în fond forestier după 100 m; parcurgem o distanţă  de 550 m prin pădure până întâlnim o formaţiune stancoasa1 unde traseul continuă pe un teren alunecos cu grohotiş pe o distanţă de 180 m până la intersecţia a doua ogase unde se află un pâraiaş cu apă potabilă , de aici traseul se mută pe culmea din partea dreaptă şi continuă urmărind poteca vizibilă şi marcajele turistice pe o distanţă de 600 m după care vom întâlnii încă o porţiune de traseu cu formaţiune stancoasa2,  şi după 200 m vom ajunge la punctul de belvedere 5 care se afla pe o creastă stâncoasă cu o deschidere de 360 de grade şi se poate vedea Dunărea, sălaşul lui Petrovici Svetozar, şi poalele Trescovatului; traseul coboară aceasta cresata stâncoasă în zig zag pe o distanţă de 100 m unde se părăseşte fondul forestier şi se intra pe poieniţa unde întâlnim sălaşul lui Petrovici Svetozar, apoi traversam poiana pe direcţia sud şi după 300m intrăm în fond forestier unde parcurgem o distanţă de 150 şi intrăm într-o poieniţă pe către o traversam 150m şi intrăm din nou în fond forestier parcurgem 200m şi întâlnim sălaşul lui Iovanovici Milan iar după 50m este finalul traseului.

Lungime în km

10 km

Diferenţă de nivel (total)

675 m

Timp de parcurgere

5-6 h (invers 5-6 h)

Coordonate GPS

Început traseu – N44 32.533, E22 03.676

Sălașul lui Iovanovici Slava – N44 33.595, E22 02.101

Bifurcația 1 – N44 32.633, E22 03.615

Sălașul lui Avramovici Gheorghe – N44 32.666, E22 03.572

Bifurcația 2 – N44 32.801, E22 03.581

Bifurcația 3 – N44 32.955, E22 03.517

Bifurcația 4 – N44 33.143, E22 03.648

Bifurcația 5 – N44 33.230, E22 03.281

Sălaș părăsit 1 – N44 33.185, E22 03.165

Izvor de apă amenajat – N44 33.232, E22 02.947

Loc de popas – N44 33.232, E22 02.947

Punct de belvedere 1 – N44 33.329, E22 02.885

Sălaș părasit 2 – N44 33.383, E22 02.863

Sălașul lui Ianculovici Milivoi – N44 33.348, E22 03.167

Punct de belvedere 2 – N44 33.444, E22 03.362

Bifurcația 6 – N44 33.620, E22 03.618

Spre Trescovat – N44 33.935, E22 03.454

Punct de belvedere 3 – N44 33.820, E 22 03.325

Punct de belvedere 4 – N44 34.015, E22 03.329

Formațiune stâncoasă 1 – N44 34.022, E22 02.799

Pârâiaș – N44 34.002, E22 02.898

Formațiune stâncoasă 2 – N44 33.739, E22 02.696

Punct de belvedere 5 – N44 33.701, E22 02.560

Sălașul lui Petrovici Svetozar – N44 33.655, E22 02.504

Sălașul lui Iovanovici Milan – N44 33.595, E22 02.101

Final traseu – N44 33.587, E22 02.068

Accesibil:

Primăvara/Vara/Toamna

Nr. de semne aplicate

504

Nr. de stâlpi

2

Nr. de săgeţi indicatoare

0

Nr. de panouri de in formare si amplasamentul lor

2 panouri,ambele panouri, la intrare şi ieşire pe DN57

Stare traseu

Bună

Stare marcaj

Bună

Lucrări necesare de executat

Nu sunt

Refugii/adăposturi pe traseu

Capacitatea nr. loc/Starea lor

Un loc popas amenajat cu o măsuţă, două băncuţe şi un coş de gunoi

Grad de dificultate

Mediu

Importanţă traseu

Redusă

Acces în zonă

Cu maşina – din DN57

Anul omologării traseului

2011

 

 

Elemente naturale şi puncte de atracţie:

Peisaj natural foarte diversificat.

Acest traseu este reprezentat de elemente floristice şi faunistice specifice zonei de  S-V a României,care s-au dezvoltat în concordanţă cu elementele climatice existente în  acest colţ al ţării  (climat temperat continental cu influenţe submediteraneene).

Referindu-ne la flora găsim păduri de amestec,unde întâlnim elemente precum cerul  (Quercus cerris),garniţa (Quercus frainetto), carpenul (Carpinus betulus),cărpiniţă (Carpinus orientalis), mojdrean (Fraxinus ornus), păduri de fag etc.

Un element floristic deosebit se întâlneşte pe neck-ul vulcanic Trescovat şi anume pinul negru de Banat.

Punctul de atracţie al acestui traseu îl reprezintă însuşi neck-ul vulcanic Trescovăţ care este o formaţiune stâncoasă care incanta ochiul uman şi pe care se afla speciile de arbori şi arbuşti care au căpătat de-a lungul timpului forme ciudate datorită fenomenelor meteo precum şi punctual de belvedere PB3 de unde putem vedea cum a reuşit Dunărea să-şi creeze un curs spectaculos printre munţi.

În ceea ce priveşte vegetaţia ierboasa putem aminti: orhideea, garofiţa, brânduşa galbenă, brânduşa violet, ghiocelul, sunătoare, coada şoricelului etc.

Fauna este reprezentată de mamifere precum căpriorul (Capreolus capreolus), lupul (Canis lupus), mistreţul, reptile precum guşterul (Lacerta viridis), viperă cu corn (Viperă ammodytes), broasca ţestoasă a lui Hermann (Testudo hermanni boetgerri).

Salase locuite unde se pot oferi produse tradiţionale turiştilor

Obiectivul de referinţă al traseului este Muntele Trescovăţ, un neck vulcanic, care a alimentat Defileul Porţile de Fier de-a lungul erelor geologice, cu vulcanite terigene.

Pornind de pe Valea Stariste, de-a lungul traseului, la intervale mici de timp (aproximativ o jumătate de oră), întâlnim puncte de belvedere, locuri de unde se pot admira: Dunărea, Mala Cucuiova, Trescovatul Mic şi Trescovatul Mare.

Punctele de belvedere sunt la altitudini din ce în ce mai ridicate, culminând cu platoul Muntelui Trescovat, loc de unde se deschide o panoramă impresionantă, atât asupra plaiurilor romaneşti, cât şi a celor sârbeşti. Având o altitudine de 755 m, Muntele Trescovat este unul din cei mai înalţi munţi ai Parcului Natural Porţile de Fier. Dificultatea traseului nu este ridicată, cu excepţia porţiunii de urcare propriu-zisă a muntelui, din partea estică a muntelui, unde panta poate ajunge chiar la 70%.

Muntele Trescovat este impresionant datorită rocilor vulcanice (porfire cuarţifere, bazalte), pâlcurilor de pin negru de Banat, enclavelor de sibliacuri (liliac, cărpiniţă, mojdrean, scumpie), dar şi prin faptul că, odată ajuns pe platou, ai totul la picioare. De aici, priveliştea se deschide spre vest până la Ravensca, un sat de cehi, iar în aval pe malul drept al Dunării, se vede Grebenul sârbesc. Traseul coboară prin latura vestică a muntelui spre unul dintre conacele din această zonă, Conacul lui Petrovici Svetozar, unde te poţi înfrupta din produsele bucătăriei tradiţionale.

Chiar dacă durează 8 ore, traseul pe Muntele Trescovăţ va fi pentru ecoturisti un prilej de a-şi încarcă sufletul şi mintea cu imaginea peisajelor de deal, munte şi apă, unice în felul lor, dar şi de un pitoresc nemaiîntâlnit în altă parte a Roman.

Hartă:

Trescovat
Trescovat